Pentru unii, poate fi o grămadă de fier ruginit. O rablă. O caroserie îmbătrânită.

Pentru pasionatul de maşini clasice este vorba de o mândrie cu totul specială: acel sentiment pe care îl are atunci când o maşină veche, părăsită prinde din nou viaţă. Ca un fel de Cenuşăreasă auto. Aproape toţi pasionaţii de retromobile vă vor spune că este vorba de pasiune. Banii sunt o chestiune secundară.

Dacă vrei să-ti cumperi o maşină clasică sau să îţi iei o "rablă" pentru a o restaura ulterior pe banii, timpul şi pasiunea dumitale, trebuie sa urmezi câţiva paşi elementari.

1. In funcţie de buget, hotărăştă-te clar asupra modelului. Cu toţii am prefera, poate, un Rolls Royce de epocă sau vreun Mercedes cu care s-a plimbat nu-ştiu-care dictator african. Dar în mod sigur nu toţii dispunem de milioanele de euro pe care anumiţi colecţionari excentrici îşi permit să le cheltuiască pe modele la fel de "excentrice".

2. Şasiul se poate afla într-un garaj, în timp ce scaunele s-ar putea să fie refăcute în altă parte. Mergi la expoziţii auto, urmăreşte site-urile de specialitate, întreabă pe forumuri, apelează la organizaţiile de specialitate, pentu sfaturi. Căută-ţi modelul dorit, sau - după caz - piesele de care ai nevoie. Fă-ţi temele.

3. Odată găsită maşina, aceasta trebuie văzută personal. "În carne şi oase". Verifică-i starea, vezi cât de ruginită este. Rugina este inevitabilă la unele modele, dar asigură-te că ea nu afectează părţi esenţiale din structura maşinii. Văzutul maşinii este preferabil pozelor. Trebuie să "simţi" maşina, să vezi cum "sună tabla". Nu e ca la o maşină "nouă", de serie: vezi cum arată într-o poză sau reclamă şi apoi mergi la dealerul auto ştiind că modelul din vitrină va fi, practic, identic.

4. Fii realist când calculezi preţul achiziţiei sau al restaurării maşinii clasice. Vezi cât timp îţi va lua, efectiv, restaurarea şi mentenanţa. Vorbeşte cu alte persoane care au acelaşi tip de maşină, vezi care sunt "capriciile" maşinii. Dacă vei începe de la zero, fii pregătit să cheltuieşti bani pe scule şi echipamente, fără a mai pune la socoteală piesele necesare maşinii. Vei putea descoperi, astfel, în timp, o nouă pasiune: "şurubăreala". Vei fi poate surprins să afli că mulţi pasionaţi de retromobile îşi iau astfel de maşini tocmai din această pasiune: "şurubăreala". Maşinile clasice posedă acest farmec, inexistent la o maşină "de serie". La maşinile "de serie", "fără suflet" nu îţi poţi permite acest lux: trebuie să le duci la atelierele auto specializate. La maşina clasică, oglinda retrovizoare ţi-o înşurubezi tu, cu mâna ta.

5. Fii atent la detaliile care trădează "sufletul maşinii". Un număr de înmatriculare "cu ştaif", o manivelă pentru coborât geamul, un indicator de viteză crăpat, etc.